Televiziunea tabloid

Citeam la Piticu despre cresterea de audienta a OTV si depsre care crede el ca sunt influentele unei asemenea televiziuni asupra publicului. Toata lumea se plange ca OTV-ul e o mizerie, ca emisiunile lui Diaconescu ar trebui interzise de CNA, sau ca cele mai multe “dezvaluiri senzationale” sunt de fapt niste inventii ordinare. Dar cu toate astea, in timp ce cainii latra caravana trece: OTV a ajuns in topul televiziunilor din Romania. Si,  evident, Diaconescu un om foarte bogat.

Care a fost reteta OTV? Spectacolul de cea mai joasa speta, paine si circ, in general chestii care nu ar putea niciodata ajunge in programele celorlalte televiziuni. OTV s-a asezat pe o nisa unde evolueaza de unul singur. Si in vreme ce nimeni dintre cunoscutii mei nu recunoaste ca se uita la acest post (da, stiu, erai in trecere cu telecomanda cand ai vazut nu-stiu-ce clar vazatoare care debita tampenii si ai ramas 5 minute sa te distrezi de prostia oamenilor!), DD isi numara bucuros castigurile. OTV poate fi comparat din punct de vedere al programelor, al subiectelor si al calitatii (tehnic vorbind) cu revistele tabloid din anii ‘90. Iti mai amintesti de Infractoarea, Blitz sau Dracula? Reteta e asemanatoare: un pic de monden, un pic de socant, totul asezonat cu putina pornografie si rezultatul e garantat.

Cu timpul insa presa tabloida a evoluat. S-a mers pe doua directii. Una este cea a tabloidelor generaliste cum sunt Click, Cancan si Libertatea. Cu frecventa cotidiana ele amesteca stiri politice cu vedete, paparazzi si aberatii socante, neuitand sa plaseze o pereche de tate pe prima pagina. Succesul este evident din cifrele de difuzare oferite de BRAT. Cealalta directie sun revistele de monden. Aici Ciao si Star fac legea, in conditii grafice mai bune, cu fotografi angajati sa streseze vedetele si cu texte scandaloase. In tot acest timp televiziunea tabloid a ramas la nivelul anilor ‘90, desi OTV a dovedit ca publicul este avid de subiecte tip tabloid.

Ma mira faptul ca nici un mare trust de media nu a lansat pana acum o televiziune tabloid la nivelul anului 2008. Cu toate ca ar avea resursele respective, ar putea sa foloseasca o platforma integrata cu alte reviste sau ziare de gen din cadrul trustului. Si pe langa asta ar mai avea un avantaj in fata primitivului OTV: ar avea mecanisme puternice de a atrage clientii de publicitate. Printr-o cosmetizare a conceptului de televiziune tabloid, cred ca marile trusturi, fie pornind cu o statie de la zero, fie adaptand una din statiile fara succes existente in portofoliu, ar putea sa exploateze la maxim acest public potential. Ia sa ne gandim, oare cati din cititorii de Libertatea, Ciao si Cancan NU se uita la OTV, fiind totusi prea “low” pentru ei? Acestia sunt oamenii care ar putea sa faca buzunarul gros unui investitor dispus sa riste si sa intre partial pe nisa pe care acum OTV isi face de cap. Si isi face de cap cu buget minim, in conditii obscure si cu niste telespectatori care de multe ori se rusineaza ei insisi ca se uita la asa ceva.

Nu spun ca OTV sau o alta televiziune tabloid mai putin mizerabila sunt lucruri de dorit pentru societate. Avem cacalau dejectii in presa, nu ar mai fi nevoie si in TV. Dar nu pot sa nu remarc ca este loc! Si cred ca cine ar avea curajul sa intre peste Diaconescu in acest joc, cu resurse mai multe, poate si cu niste prezentatori mai cunoscuti si cu alte formate de emisiuni ar putea castiga fabulos.