IPOblog [ipostaze]

Paris, zilele 2 si 3

iunie 28, 2008 · 1 comentariu

Napoleon ne intampina. Suntem barosani. Decolam desi nu ne-am fi asteptat. Pe drumuri de munte? Mustaciosul. Plecam in coroaziera.

A doua zi, cu forte proaspete am mers sa vizitam Domul Invalizilor in mod serios. Am trecut prin Place de la Concorde, apoi am direct la Dom. Aici am vazut mormantul lui Napoleon, o racla mare din lemn in care e pastrat trupul celui mai mare francez al tuturor timpurilor (OK, stiu, era corsican dar, ma rog…). Pentru ca eram in zona am intrat la Muzeul Militar. Este un loc pe care nu trebuie sa-l ratezi daca ajungi la Paris. Baietii astia au cocosat o gramada de popoare, asa ca au ce expune prin muzeu. De la armuri medievale si palose, pana la tunuri si arme moderne. Din pacate tocmai perioada lui Napoleon nu am putut-o vedea, fiind in renovare. Spre surprinderea noastra am gasit si 2 uniforme romanesti din primul si, respectiv, al doilea razboi mondial. Culmea, apartineau aceluiasi tip, care pe semne le donase muzeului. Am petrecut vreo 4 ore in muzeu si parca tot nu am vazut totul… Dar ne dureau picioarele ingrozitor, asa ca a trebuit sa luam o pauza de o bere si un sandvis.

Ne-am indreptat apoi spre Palatul Luxemburg, cu ale sale gradini superbe. Desi picura am reusit sa tragem cateva poze cu fantana Maria de Medici (mutata de nenea Hausmann, pentru ca nu avea loc sa traga un bulevard) si cu scaunele de tip “pensionarii din Cismigiu. Apoi am purces spre Montparnasse pentru ca auzisem ca acolo este un turn inalt de unde poti vedea orasul de sus. Am luat in acest cartier cea mai mare teapa a sejurului: bere “mare” (read: halba de 1 litru) la numai 20 de euro!!! Si asta la o terasa amarata pe trotuar! In fine, am urcat in turn. De fapt un zgarie nori modern care gazduia cel mai rapid lift din Europa. Senzatia cand faci 35 de secunde de la parter pana la 210 metri “altitudine” e intr-adevar deosebita. De sus de pe terasa Parisul se vedea superb, in ciuda vantului care ne deranja nitel. La intoarcere am mancat o lasagna foarte buna la un restaurant italian, am baut o bere si ne-am parcat la cotet.

In ziua urmatoare am mers in cea mai frumoasa zona a Parisului, cartierul Montmartre. Aici poti sa-ti faci o idee cum arata orasul inaintea perioadei marilor bulevarde si munumente. Strazi inguste si intortochiate, artisti ambulanti, pictori si zeci si zeci de carciumioare. Pe aici isi faceau veacul Touluse Lautrec, van Gogh si gasca. Am intrat un pic la Sacre Coeur si apoi am mers aiurea pe stradute. Am intrat la muzeul Dali, unde am aflat spre surprinderea mea (de nepriceput in ale artei) ca omul a fost si sculptor, chiar unul foarte bun! Mi-a placut in mod deosebit o serie de litografii pe tema Alice in tara minunilor, si un straniu autoportret al mustaciosului. Pe scara de la iesire era expusa o suita de fotografii insotite de un pseudo-interviu cu Dali, avand ca tema… mustata individului. Nu mai e nevoie sa spun ca tipul era un nebun simpatic. Apoi am facut un popas la o terasa in compania selecta a unor tineri artisti de renume.

Per pedes frumusel am ajuns apoi in Place Pigalle, cu ale sale tentatii usor obscene, am vazut Moulin Rouge (evident nu am baut o bere inauntru :) ) si apoi am mers spre Opera. Am vazut in treacat o superba catedrala gotica, Eglise de la Trinite, asezata intr-un cartier construit capo-fine la ordinul lui Napoleun al treilea la 1851. Am mancat un sandvis in fata la Louvre, in gradinile Tuilleries si am facut planul pentru dupa-amiaza.

Pentru ca vremea era buna am hotarat sa mergem o tura pe Sena cu celebrele Bateaux Mouches. Un tur costa 8 euro si intr-o ora si ceva am vazut de la bordul vaporasului toate atractiile din Ille de la Cite, Notre Dame, Palatul Louvre, apoi ne-am intors spre o zona mai urata de blocuri turn optzeciste (opera lui Mitterand pe care francezii il tin minte si azi pentru asta). Aici este si o replica la scara a Statuii Libertatii (cadou al Frantei pentru americani) care a servit sculptorului drept model. Am trecut pe sub zecile de poduri si seara arunca lumini superbe asupra cladirilor si raului, iar Turnul Eiffel aparea si el ca un omniprezent simbol al Parisului. Franti de oboseala am mers acasa. Usor – usor ajungeam la mijlocul saptamanii.

[ Aici ziua 1]

Categorii: calatorii
Tagged: , , , ,

1 răspuns Până acum ↓

  • Turambar // iunie 29, 2008 la 9:07 pm

    Mustaciosul s-a intors. Ma dor picioarele de mor (am mers de la 9:30 la 12:30. I mean de dimineatza pana’n miezul noptzii) si am fost in cele mai frumoase locuri din Romania.

    Ceea ce-tzi dorim shi Dvs, pariziene :)

Scrieti un comentariu