Desuet?
Comertul modern presupune spatii din ce in ce mai vaste, supermarketuri, hypermarketuri si, probabil in curand, gigamarketuri. In aceste temple ale religiei consumeriste se jerfesc miliarde de dolari anual in toata lume. Se pare ca noii predicatori sunt directorii de marketing iar sacrificiile rituale sunt puse in fapt de slujitorii lor, operatorii de la raft. Pe masura ce adoptam acest model de masa devenim, la fel ca centrele comerciale si mall-urile, tot mai colorati si galagiosi, dar impersonali si fara viata.
Mie incepe sa mi se faca dor de micile magazine specializate, pravaliile, tinute de un singur proprietar, care eventual te intampina uneori din spatele tejghelei zambitor. De unde sa cumpar painea? Oare nu ar trebui de la brutarie? Acolo unde este mereu proaspata, facuta in-house, cu zeci de specialitati dintre care sa alegi? De unde cumpar mezeluri? Oare nu de la macelarie? Parca simt mirosul de afumatura din micile pravalii din Spania, cu tot felul de bunatati atarnate in carlige si cu vanzatorul imbracat cu sort alb si cu boneta pe cap. De unde sa cumpar vin? Imi imaginez sala cu rafturi de lemn cu sticle frumos aranjate, butoaiele mari si paharelele pentru degustat. Stiu ca exista asa ceva, am vazut in Spania Franta si Belgia zeci!
Toate locurile astea par a fi pe cale de disparitie. Acum e mult mai comod pentru noul homo sapiens al mileniului 3 sa intre in complexul gigant care le aduce fara discernamant pe toate sub acelasi acoperis… Dar totusi ceva se pierde in lupta asta care are o singura miza: volumul de vanzare. Ca niste zombi ne invartim teleghidati printre rafturi, aruncand cu dezinteres produsele in cos cu scopul subconstient de a-l umple pana la refuz. Unde este diversitatea, unde este tratamentul uman din pravaliile de demult, unde sunt persoanele care te trateaza ca pe o persoana? S-au transformat in scannerele de la case manipulate de androizii cu fete imobile in ritmul bipurilor de la codul de bare.
Dar asa cum sunt eu mai sunt sigur si alti oameni. Care, chiar daca pentru niste bani in plus, vor sa fie tratati altfel, sa aiba posibilitatea unei alegeri tihnite, sa se poata concentra la macelarie doar pe fleici, salamuri si costite, iar la laptarie pe iaurt, telemea si unt. Este o nisa care, daca va fi bine exploatata, ar putea insemna renasterea pravaliilor in zonele de locuit, cu profituri bune pentru antreprenorii care s-ar incumeta.
Ramane o intrebare : Cina sa deschida astfel de pravalii ? Ele erau in mod traditional tinute din tata-n fiu. In Romania mai exista si fractura de 40 de ani a comunismului. Numai o noua generatie de romani plecati prin Occident, care poate au vazut asa ceva in Spania sau Italia pe unde au fost la munca sau numai in vacanta si au si banutul pentru start-up. Oricine ar fi ei, eu ii astept. Chiar si numai ca sa scap de alergatura din spatiul inchis printre rafturile din supermarket. Prefer sa alerg in aer liber, intre pravalii.
Problema probabil pleaca de la spatiile comerciale putine si scumpe. Pai isi mai permite un negustor marunt din ziua de azi sa inchirieze in magazinas pe Mihai Bravu? Ca de proprietari nu poate fi vorba tocmai din cauza perioadei comuniste.
Si eu as prefera sa cumpar 5 chestii din 5 magazinase decat sa ma duc in ditamaihalele de prost gust. Dar din pacate e vorba de banii de inceput, care includ autorizatii, taxe, stoc de marfa, chirie(uriasa) magazin, si alte cheltuieli. Si cum banii astia e posibil sa-i pierzi, daca magazinul nu merge, aaa, sau daca nu te intelegi cu mafiotii din zona, cu smenarii sau cu … politistii si cu inspectorii de la mediu, sanepid, protectia muncii, pompieri, etc, etc, etc… Si pana la urma isi baga negustoru’ nostru picioarele in el de magazin cu banii care-i avea isi cumpara un Logan si se apuca de taximetrie.
Si noi o luam spre Auchan…
Comentariu by Speedy — februarie 26, 2008 @ 9:29 pm
Ai si tu dreptate. Vad doua directii in care ne putem indrepta.
1. Pe masura ce magazinele mari se vor indeparta de zonele rezidentiale (fie ele si cartiere comuniste) micile magazine vor deveni “convenient store” ca fara, cu de toate.
2. Vor aparea numai mici magazine forate nisate si bazate pe produse scumpe care au ca atu calitatea, varietatea si evenual faptul ca nu au “chimicale”.
Comentariu by ipo — februarie 27, 2008 @ 2:44 pm
Ar mai fi o chestie, ca sa deschizi asa un magazin, iti faci un “studiu de piata” si constati ca exista doar o mana de visatori la tine in cartier care ar fi interesati, restul fug cu Loganul la Auchan. Nu uitati ca in Romania modern trade-ul (supermarket, hypermarket, cash&carry, hard discounter) “abia” are 45% din piata, in vest procentul este de 75-80%. Micile magazinase au incidenta mare doar in zonele turistice(traditionalism) sau in cele foarte sarace (in general zone populate de imigranti). In rest consumerismul e in floare peste tot. Specific pentru Romania este poate doar tendinta de a cumpara din hypermarketuri si produse care nu sunt de prima necesitate.
Comentariu by Milica — februarie 27, 2008 @ 7:32 pm
@Milica: Ai dreptate, oricum vorbeam la modul ipotetic. Cine vrea sa dea drumul la un business, chiar daca la scara mica, trebuie sa faca inainte un studiu serios al pietei. Si sa se mai si priceapa temeinic la domeniul respectiv.
Ideea e ca nisele vor merge bine, pentru ca oamenii cu bani si middle class-ul modern va deveni mai pretentios. Nu va mai fi suficienta oferta mass market. Un hypermarket nu isi poate permite si preturi foarte mici si o varietate mare de produse. Sa vedem cum o sa arate comertul in noile ansambluri rezidentiale care se construiesc (sau ma rog, in apropierea lor). Desi surprize nu cred ca o sa apara in urmatorii 5-7 ani.
Comentariu by ipo — februarie 28, 2008 @ 9:53 am
[...] ar fi un motiv pentru preturile foarte mici care ii scot de pe piata pe micii comercianti pe care ii deplangeam eu mai demult. Si asta m-a facut sa remarc o chestie pe cat de marunta, pe atat de interesanta. [...]
Pingback by Vanzari, marketing si barbi « IPOblog [Mis-Shapes, Mistakes, Misfits] — martie 7, 2008 @ 4:06 pm